Stenoza valvei mitrale

Inima este un muşchi care pompeazǎ sângele în tot corpul. În interiorul inimii, patru supape direcţioneazǎ fluxul de sânge în zonele apropiate. Cu toate acestea, o valvǎ care s-a subţiat sau îngustat poate compromite fluxul sanguin. Aceastǎ stare se numeşte stenozǎ valvularǎ. Pentru inima sǎnǎtoasǎ, fluxul de sânge din camerele de sus, supranumite atria, este controlat de douǎ valve spre camerele de jos, supranumite ventricule. Alte douǎ valve controleazǎ fluxul sanguin de la ventricule spre plǎmâni şi organism. În timpul bǎtǎilor normale ale inimii, sângele bogat în oxigen se mutǎ de la atria stângǎ la ventriculul stâng prin valva mitralǎ. Ventriculul pompeazǎ sângele prin valva aorticǎ pentru a fi distribuit în tot corpul. Sângele sǎrac în oxigen trece de la atria dreaptǎ la ventriculul drept prin valva tricuspidalǎ, şi este pompat prin valva pulmonicǎ spre plǎmâni pentru a-şi procura oxigenul. Porţiunile fibroase si subtiri deschid si inchid borurile sau varfurile valvei mitrale si tricuspidale. Când ventriculele se contractǎ, valva mitralǎ şi tricuspidalǎ se închide în timp ce valvele aorticǎ şi pulmonicǎ se deschid. Valvele pulmonicǎ şi aorticǎ se deschid şi închid ca rǎspuns la schimbǎrile de presiune din atrie şi ventricule. În cazul în care o valvǎ se îngusteazǎ, se rigidizeazǎ, sau se subţiazǎ, inima trebuie sǎ lucreze mai mult pentru a forţa sângele sǎ treacǎ printr-o deschidere mai micǎ. În timp, suprasolicitarea poate duce la mǎrirea şi îngroşarea inimii. În cele din urmǎ poate apărea insuficienţa. Stenoza valvularǎ poate fi prezentǎ din naştere, sau se poate dezvolta în timp, ca urmare a bolilor de inimǎ sau coronariene.