Vederea slaba

În timpul vizualizării normale, lumina pătrunde în ochi prin cornee, apoi trece prin pupilă şi cristalin, focusându-se într-un punct pe retină, în partea din spate a ochiului. Chiar dacă oamenii cu vederea slabă au mai puţină vedere utilizabilă, aproape în toate cazurile nu sunt complet orbi. Vederea slabă este incapacitatea de a vedea bine, indiferent de încercările de a corecta vederea prin utilizarea de lentile cu prescripţie, intervenţii chirurgicale sau alte tratamente medicale. Unei persoane cu un nivel scăzut al vederii îi este redusă drastic acurateţea vizuala sau îi este împiedicat în mod semnificativ câmpul de vizibilitate - sau ambele. Vederea slabă poate fi rezultatul unui defect din naştere, prejudiciul, sau boli ale ochiului, cum ar fi degenerescenţa maculară, retinopatia diabetica, detaşare retiniană, cataracte sau glaucom. Persoanele cu un nivel scăzut al vizibilităţii pot acuza simptome ca: imagini neclare, pierdere de centrare a viziunii - ceea ce face dificilă identificarea de obiecte care sunt foarte aproape de persoana respectivă sau pierdere parţială a vizibilităţii. În funcţie de afecţiunea oculară, scăderea vederii poate exista în orice combinaţie a celor trei forme descrise. Există mai multe produse disponibile pentru persoanele cu un nivel scăzut de vedere, cum ar fi lentilele speciale, lupe, lămpi de mare intensitate şi telescoape. Specialistul poate prescrie dispozitive adecvate pentru pacient.